cicăli - explicat in DEX

cicăli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CICĂLÍ, cicălesc, vb. IV. Tranz. A certa mereu, a face cuiva reproșuri repetate pentru fapte mărunte. – Et. nec.

cicăli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cicălí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cicălésc, imperf. 3 sg. cicăleá; conj. prez. 3 să cicăleáscă

cicăli (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CICĂLÍ, cicălesc, vb. IV. Tranz. A certa mereu, a face cuiva reproșuri repetate pentru fapte mărunte. — Et. nec.

cicălì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cicălì v. a certa neîncetat, a mustra într’una, a nu da pace.