ciconiiformă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CICONIIFÓRMĂ, ciconiiforme, s. f. (La
pl.) Ordin de păsări mari, cu gâtul lung și picioarele lungi, cu ciocul conic; (și la
sg.) pasăre din acest ordin. [
Pr.:
-ni-i-] –
Cf. fr. ciconiidés.ciconiiformă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ciconiifórmă (-ni-i-) s. f.,
g.-d. art. ciconiifórmei; pl. ciconiifórmeciconiiformă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CICONIIFÓRMĂ, ciconiiforme, s. f. (La
pl.) Ordin de păsări mari, cu gâtul și picioarele lungi, cu ciocul conic; (și la
sg.) pasăre din acest ordin. [
Pr.: -
ni-i-] —
Cf. fr. ciconiidé.