cicoare - explicat in DEX

cicoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CICOÁRE¹, cicori, s. f. 1. Plantă erbacee cu flori albastre, trandafirii sau albe, cultivată pentru rădăcinile sale (Chicorium intybus). ◊ Cicoare de grădină = andivă. 2. Surogat de cafea preparat din rădăcina plantei descrisă mai sus. – Lat. *cichoria (=cichorium).

cicoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CICOÁRE², cicori, s. f. Insectă galbenă-castanie, cu spinarea neagră, cu aripile străvezii și lungi, cu capul lat și cu ochii mari (Cicada orni). – Lat. *cicala (= cicada).

cicoare (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cicoáre (cicóri), s. f. – Plantă erbacee cu flori albastre (Cichorium Intybus). Lat. *cĭchōria, pl. de la cĭchōrium (‹ gr. ϰιχώριον), cf. alb. koré (Pușcariu 360; Meyer 201; Candrea-Dens., 336; Philippide, II, 636; Diculescu, Elemente, 483).

cicoare (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cicoáre (cicóri), s. f. – Insectă, greiere. – Megl. țicoari. Lat. *cĭcāla, forma vulg. în loc de cĭcāda (Pușcariu, RF, I, 270; DAR); cf. alb. kjingalë, it. cicala, prov. cigala, sp. cigarra. Rezultatul normal (*cicară) pare să fi suferit influența cuvîntului anterior. Cf. și cicăli.

cicoare (Dicționaru limbii românești, 1939)
cicoáre f., pl. orĭ (lat. cichoréa, cichoria, cl. cichoréum și cichórium, d. vgr. kihórion, kihóreia; it. cicórèa, cicória, de unde fr. chicorée). O plantă din familia compuselor (cichórium endivia, cicoare de grădină și cichórium intubus, cicoare ordinară). Frunzele ei se mănîncă ca salată. Din rădăcina eĭ se face surogatu de cafea, și de aceĭa „cicoare” se zice și îld. surogat de cafea. La Ch N. I, 81 ș. a. cicoară.

cicoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cicoáre s. f., g.-d. art. cicórii; pl. cicóri

cicoare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cicoare f. plantă ale cării frunze crețe se mănâncă ca salată, iar din rădăcina-i, prăjită și pisată, se fabrică surogatul de cafea (Cichorium inthybus). [Lat CICHOREA].

cicoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CICOÁRE¹, cicori, s. f. 1. Plantă erbacee cu flori albastre, trandafirii sau albe, cultivată pentru rădăcinile sale (Cichorium intybus). ◊ Cicoare de grădină = andivă. 2. Surogat de cafea preparat din rădăcina plantei descrise mai sus. — Lat. *cichoria (= cichorium).

cicoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CICOÁRE², cicori, s. f. Insectă galbenă-castanie, cu spinarea neagră, cu aripile străvezii și lungi, cu capul lat și cu ochii mari (Cicada orni). — Lat. *cicala (= cicada).