cicloramă - explicat in DEX

cicloramă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CICLORÁMĂ, ciclorame, s. f. Fundal de scenă curbat, confecționat în general din pânză de culoare neutră; orizont (3). – Din fr. cyclorama.

cicloramă (Dicționar de neologisme, 1986)
CICLORÁMĂ s.f. Perdea, colorată de obicei în albastru, care închide laturile și fundul scenei, în spatele decorurilor. V. orizont (4) [în DN]. [< fr. cyclorama, germ. Zyklorama].

cicloramă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CICLORÁMĂ s. f. fundal din material textil, cu aspect uniform și colorit neutru, care închide laturile și fundul scenei, în spatele decorurilor; orizont (4). (< fr., engl. cyclorama)

cicloramă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CICLORÁMĂ (‹ fr.; {s} kyklos „cerc” + horama „spectacol”) s. f. Fundal de scenă curbat, confecționat în general din pînzâ; are aspect uniform și colorit neutru. Se folosește și pentru decorul proiectat.

cicloramă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ciclorámă (ci-clo-) s. f., g.-d. art. ciclorámei; pl. cicloráme

cicloramă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CICLORÁMĂ, ciclorame, s. f. Fundal de scenă curbat, confecționat în general din pânză; orizont (3). — Din engl., fr. cyclorama.