cicatrizà - explicat in DEX

cicatriza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CICATRIZÁ, pers. 3 cicatrizează, vb. I. Refl. (Despre plăgi) A se vindeca, a se închide lăsând o cicatrice. – Din fr. cicatriser.

cicatriza (Dicționar de neologisme, 1986)
CICATRIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) vindeca lăsând o cicatrice. ♦ refl. (Fig.) A se calma, a se liniști, a uita. [< fr. cicatriser].

cicatriza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CICATRIZÁ vb. tr., refl. a (se) vindeca lăsând o cicatrice. (< fr. cicatriser)

cicatriza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cicatrizá (a se ~) (-ca-tri-) vb. refl., ind. prez. 3 se cicatrizeáză

cicatriza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CICATRIZÁ, pers. 3 cicatrizează, vb. I. Refl. (Despre plăgi) A se vindeca, a se închide lăsând o cicatrice. — Din fr. cicatriser.

cicatrizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cicatrizà v. 1. a închide o rană; 2. fig. a alina: timpul cicatrizează necazurile.