cicar - explicat in DEX

cicar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CICÁR, cicari, s. m. Animal vertebrat acvatic inferior, asemănător cu un pește care trăiește ca parazit pe pielea unor pești (Eudontomyzon danfordi). – Et. nec.

cicar (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
cicár, cicári, s.m. (reg.) 1. pișcar, țipar. 2. tufă deasă, tufiș.

cicar (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cicár (cicári), s. m. – Țipar (Anguilla vulgaris). Mag. csik, cu suf. -ar, ca în țipar, pișcar (Pușcariu, Dacor., VII, 468).

cicar (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CICÁR s. m. Animal din clasa ciclostomilor, cu corpul cilindric, lung de 15-20 cm (Eudontomyzon danfordi). Trăiește în rîuri de munte și este parazit al păstrăvului.

cicar (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
cicár, s.m. – v. chișcar.

cicar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cicár s. m., pl. cicári

cicar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CICÁR, cicari, s. m. Animal vertebrat acvatic inferior, asemănător cu un pește care trăiește ca parazit pe pielea unor pești (Eudontomyzon danfordi). — Et. nec.