chimval - explicat in DEX

chimval (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CHIMVÁL, chimvale, s. n. 1. Vechi instrument muzical compus din două talere de aramă care erau lovite unul de altul, cimbal. V. talger. 2. (Rar) Clopot. – Din sl. kimvalŭ.

chimval (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CHIMVÁL, chimvale, s. n. 1. Instrument muzical folosit în vechime, compus din două talere de aramă care se loveau unul de altul. 2. (Arh.) Clopot. – Slav (v. sl. kimvalŭ < gr.).

chimval (Dicționaru limbii românești, 1939)
chimvál, V. cimbal.

chimval (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
chimvál s. n., pl. chimvále

chimval (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CHIMVÁL, chimvale, s. n. 1. Vechi instrument muzical compus din două talere de aramă care erau lovite unul de altul; cimbal. 2. (Rar) Clopot. — Din sl. kimvalŭ.