chimogramă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHIMOGRÁMĂ, chimograme, s. f. Diagramă a oscilațiilor înregistrate la chimograf. – Din
fr. kymogramme.chimogramă (Dicționar de neologisme, 1986)CHIMOGRÁMĂ s.f. (
Fiziol.) Curbă reprezentând rezultatul înregistrărilor la chimograf. [Scris și
kimogramă. / < fr.
kymogramme].
chimogramă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CHIMOGRÁMĂ s. f. curbă, rezultatul înregistrărilor la chimograf. (< fr.
kymogramme)
chimogramă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHIMOGRÁMĂ, chimograme, s. f. Diagramă a oscilațiilor înregistrate la chimograf. — Din
fr. kymogramme.