chezaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHEZÁȘ, -Ă, chezași, -e, subst. 1. S. m. și
f. (
Pop.) Persoană care garantează cu averea sa pentru o datorie făcută de altul; garant;
p. ext. persoană care își ia răspunderea morală pentru cineva sau ceva.
2. S. m. (Rar) Fiecare dintre căpătâiele de lemn pe care se așază butoaiele cu vin în pivniță. – Din
magh. kezes.