chesat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHESÁT s. n. (Turcism
înv.) Lipsă de vânzare într-o întreprindere comercială; criză comercială. – Din
tc. kesad.chesat (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)chesát s. m. – Criză, inerție, paralizare a mișcării comerciale. –
Mr. chísate. Tc. kessad (Șeineanu, II, 103),
cf. ngr. ϰεσάτι,
bg. kesat.chesat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CHESÁT s. n. (
Înv.) Lipsă de vânzare, de bani; criză comercială. –
Tc. kesat.chesat (Dicționaru limbii românești, 1939)chesát n., pl.
urĭ (turc.
kessat, ar.
-ad, id.).
Rar azĭ. Criză de banĭ. – Pe la 1800 și
chesatlĭuc (turc.
-atlyk). V.
dever, alijveriș.chesat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)chesát (
înv.)
s. n.chesat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)chesat n. lipsă de vânzare, încetare de afaceri (în opozițiune cu
dever):
bântuia pe atunci mare chesat asupra târgului CAR. [Turc. KESAT].
chesat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHESÁT s. n. (
Înv.) Lipsă de vânzare într-o întreprindere comercială; criză comercială. — Din
tc. kesad.