chelner (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHÉLNER, chelneri, s. m. Bărbat care servește consumatorii într-un local de consum; ospătar. [
Var.:
chélnăr s. m.] – Din
germ. Kellner.chelner (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)chélner (chélneri), s. m. – Ospătar, bărbat care servește într-o cîrciumă, bar sau restaurant.
Germ. Kellner (Borcea 181). –
Der. chelneriță, s. f. (ospătăriță).
chelner (Marele dicționar de neologisme, 2000)CHÉLNER s. m. ospătar. (< germ.
Kellner)
chelner (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CHÉLNER, chelneri, s. m. Salariat care servește pe consumatori într-un local de consum; ospătar. [
Var.:
chélnăr s. m.] –
Germ. Kellner.chelner (Dicționaru limbii românești, 1939)*chélner m. (germ.
kellner, d.
keller, becĭ, lat.
cellarium. V.
celar). Servitor de berărie, otel [!] ș. a. – Fem.
chelneríță, în Munt.
chélneriță, pl.
e.chelner (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)chélner s. m.,
pl. chélnerichelner (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)chelner m. cel ce servește într’o cafenea, într’un hotel sau restaurant. [Nemț. KELLNER].
chelner (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHÉLNER, chelneri, s. m. Bărbat care servește consumatorii într-un local; ospătar. [
Var.:
chelnăr s. m.] — Din
germ. Kellner.