centon (Dicționar de neologisme, 1986)CENTÓN s.n. (
Rar) Poezie ale cărei versuri sau fragmente sunt luate de la diferiți autori. ♦ Lucrare, operă fără originalitate; plagiat. [Pl.
-oane. / < fr.
centon, cf. lat.
cento – haină făcută din bucăți].
centon (Marele dicționar de neologisme, 2000)CENTÓN s. n. lucrare în versuri sau în proză din fragmente de la diferiți autori. ◊ lucrare, operă fără originalitate; plagiat. (< fr.
centon)
centon (Dicționaru limbii românești, 1939)centón n., pl.
oane (lat.
cento, -ónis, macat compus din bucățĭ cusute). Poezie compusă din versurĭ luate de la alțĭ autorĭ, numită ast-fel pin [!] analogie cu macatu compus din maĭ multe bucățĭ.
centon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)centón s. n.,
pl. centoáne