celofibră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CELOFÍBRĂ, celofibre, s. f. Fibră textilă artificială obținută din celuloză. – Din
fr. cellofibre.celofibră (Dicționar de neologisme, 1986)CELOFÍBRĂ s.f. Fibră textilă artificială din celuloză, folosită ca materie primă în filatură. [< fr.
cellofibre].
celofibră (Marele dicționar de neologisme, 2000)CELOFÍBRĂ s. f. fibră textilă artificială din celuloză. (< fr.
cellofibre)
celofibră (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CELOFÍBRĂ, celofibre, s. f. Fibră textilă artificială, obținută din celuloză și folosită ca materie primă în filatură. –
Fr. cellofibre.celofibră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)celofíbră (țesătură)
(-fi-bră) s. f.,
g.-d. art. celofíbreicelofibră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CELOFÍBRĂ, celofibre, s. f. Fibră textilă artificială obținută din celuloză. — Din
fr. cellofibre.