cașeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAȘÉU, cașeuri, s. n. (
Cin.) Mască folosită în filmarea combinată, pentru a se acoperi partea din cadru care nu trebuie să apară. – Din
fr. cachet.cașeu (Dicționar de neologisme, 1986)CAȘÉU s.n. Mască folosită la filmarea combinată pentru a acoperi o parte din cadru. ♦ (
Rar) Cașetă. [< fr.
cachet].
cașeu (Marele dicționar de neologisme, 2000)CAȘÉU s. n. ecran opac în fața obiectivului unui aparat de filmat, la filmări combinate, pentru a acoperi o parte din cadru; mască (8). (< fr.
cachet)
cașeu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cașéu (mască)
s. n.,
art. cașéulcașeu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAȘÉU, cașeuri, s. n. (
Cin.) Mască folosită în filmarea combinată, pentru a se acoperi partea din cadru care nu trebuie să apară. —
V. cașera.