cav (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAV, -Ă, cavi, -e, adj. (Despre obiecte) Care are o cavitate. ◊
Venă cavă = denumire pentru cele două vene (inferioară și superioară) care transportă sângele la inimă. – Din
fr. cave.cav (Dicționar de neologisme, 1986)CAV, -Ă adj. (
Tehn.) Gol, care nu are nimic în interior. ♦
Vână cavă = nume dat fiecăreia dintre cele două vine principale care aduc sângele la inimă. [< fr.
cave, cf. lat.
cavus – găunos].
cav (Marele dicționar de neologisme, 2000)CAV, -Ă adj. (despre obiecte) care are o cavitate. ♦ venă ~ă = fiecare dintre cele două vene principale care aduc sângele la inimă. (< fr.
cave, lat.
cavus)
cav (Dicționaru limbii românești, 1939)*cav, -ă adj. (lat.
cavus). Găunos, scobit, gol pin ăuntru [!]:
trunchĭ cav. Scobit, înfundat, scofîlcit:
obrajĭ cavĭ. Anat.
Vinele cave, cele care se termină la auricula dreaptă a inimiĭ.
cav (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cav adj. m.,
pl. cavi; f. cávă, pl. cávecav (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAV, -Ă, cavi, -e, adj. (Despre obiecte) Care are o cavitate. ◊
Venă cavă = denumire pentru cele două vene (inferioară și superioară) care transportă sângele la inimă. — Din
fr. cave.