causticitate - explicat in DEX

causticitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAUSTICITÁTE s. f. (Rar) 1. Proprietate a unor substanțe de a fi caustice (1). 2. Fig. Tendința sau faptul de a fi caustic. [Pr.: ca-us-] – Din fr. causticité.

causticitate (Dicționar de neologisme, 1986)
CAUSTICITÁTE s.f. 1. Calitatea unei substanțe de a fi caustică. 2. (Fig.) Tendința sau faptul de a ironiza cu răutate. [Pron. ca-us-. / cf. fr. causticité].

causticitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CAUSTICITÁTE s. f. 1. proprietate a unor substanțe de a fi caustice. 2. (fig.) tendința, faptul de a fi caustic. (< fr. causticité)

causticitate (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CAUSTICITÁTE s. f. (Rar) 1. Proprietate a unor substanțe de a fi caustice. 2. Fig. Tendința sau faptul de a fi caustic. – După fr. causticité.

causticitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*causticitáte f. (d. caustic). Proprietatea de a fi caustic.

causticitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
causticitáte (ca-us-) s. f., g.-d. art. causticitắții

causticitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
causticitate f. 1. proprietatea substanțelor caustice; 2. fig. tendența de a spune sau de a scrie lucruri mușcătoare.

causticitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAUSTICITÁTE s. f. 1. Proprietate a unor substanțe de a fi caustice (1). 2. Fig. Tendința sau faptul de a fi caustic. [Pr.: ca-us-] — Din fr. causticité.