cauciucare - explicat in DEX

cauciucare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAUCIUCÁRE, cauciucări, s. f. Acțiunea de a cauciuca și rezultatul ei. [Pr.: ca-u-] – V. cauciuca.

cauciucare (Dicționar de neologisme, 1986)
CAUCIUCÁRE s.f. Acțiunea de a cauciuca și rezultatul ei. [< cauciuca].

cauciucare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cauciucáre (ca-u-ciu-) s. f., g.-d. art. cauciucắrii; pl. cauciucắri

cauciucare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAUCIUCÁRE, cauciucări, s. f. Acțiunea de a cauciuca și rezultatul ei. [Pr.: ca-u-] — V. cauciuca.