catonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATÓNIC, -Ă, catonici, -ce, adj. (Rar) Aspru, sever. – Din
n. pr. Cato.catonic (Dicționar de neologisme, 1986)CATÓNIC, -Ă adj. (
Rar) Aspru, sever; catonian. [Cf.
catonico].
catonic (Marele dicționar de neologisme, 2000)CATÓNIC, -Ă adj. aspru, sever; catonian. (< it.
catonico)
catonic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)catónic (rar)
adj. m.,
pl. catónici; f. catónică, pl. catónicecatonic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATÓNIC, -Ă, catonici, -ce, adj. (Rar) Aspru, sever. — Din
n. pr. Cato.