catilinară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATILINÁRĂ, catilinare, s. f. 1. (La
pl.) Titlul celor patru discursuri ale lui Cicero împotriva lui Catilina.
2. Fig. Apostrofă vehementă la adresa cuiva. – Din
fr. catilinaire.catilinară (Dicționar de neologisme, 1986)CATILINÁRĂ s.f. 1. (
Liv.) Nume generic al celor patru discursuri celebre ale lui Cicero împotriva lui Catilina.
2. (
Fig.) Apostrofă vehementă la adresa cuiva. [< fr.
catilinaire, cf.
Catilina – conspirator roman].
catilinară (Marele dicționar de neologisme, 2000)CATILINÁRĂ s. f. 1. cele patru discursuri ale lui Cicero împotriva lui Catilina. 2. (fig.) apostrofă vehementă la adresa cuiva. (< fr.
catilinaire)
catilinară (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)catilináră s. f.,
g.-d. art. catilinárei; pl. catilinárecatilinară (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)catilinară f. 1. titlul a patru discursuri celebre ale lui Cicerone în contra lui Catilina;
2. fig. apostrofă vehementă în contra cuiva.
catilinară (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATILINÁRĂ, catilinare, s. f. 1. (La
pl.) Titlul celor patru discursuri ale lui Cicero împotriva lui Catilina.
2. Fig. Apostrofă vehementă la adresa cuiva. — Din
fr. catilinaire.