caterisi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATERISÍ, caterisesc, vb. IV.
Tranz. A răspopi. – Din
ngr. kathíresa (
aor. lui
katheró „degradez”).
caterisi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)caterisí (caterisésc, caterisít), vb. – A răspopi.
Ngr. ϰαθαιρῶ, aorist ϰαθαίρησα „a degrada” (Tiktin; DAR; Gáldi 162).
caterisi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CATERISÍ, caterisesc, vb. IV.
Tranz. A răspopi. –
Ngr. kathero „degradez” (
aor. katherisa).
caterisi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)caterisí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. caterisésc, imperf. 3
sg. cateriseá; conj. prez. 3
să cateriseáscăcaterisi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATERISÍ, caterisesc, vb. IV. Tranz. A răspopi. — Din
ngr. kathiresa (
aor. lui
katheró „degradez”).
caterisì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)caterisì v. a destitui, a depune (vorbind de preoți). [Gr. mod.].