caterincă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATERÍNCĂ, caterinci, s. f. Flașnetă. – Din
ucr. katerynka.caterincă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)cateríncă (caterínci), s. f. – Flașnetă. –
Var. cat(i)rincă, catarincă. De la un cîntec german care începea cu cuvintele „Charmante Catherine”, cîntat la flașnete (Tiktin; DAR);
cf. rut. katerinka, rus. šarmanka. Se consideră că
rom. provine din
rut., însă ar putea fi și formație
rom., cu
suf. -
că.caterincă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)caterincă, caterinci s. f. 1. cursă, capcană.
2. zgomot, gălăgie.
3. scandal; ceartă.
4. (
intl.) vorbe neserioase prin care interlocutorul este ironizat fără să-și dea seama.
caterincă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CATERÍNCĂ, caterinci, s. f. Flașnetă. –
Ucr. katerynka.caterincă (Dicționaru limbii românești, 1939)cateríncă (Munt. est) și
catirincă (Mold.) f., pl.
ĭ (rut.
katerinka, pol.
katarynka [rus.
šarmánka] după un vechĭ cîntec german care începea cu vorbele
Charmante Katharina, „încîntătoare Caterină”. V.
catrință. Cp. cu
minavetă). Flașnetă.
caterincă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cateríncă s. f.,
g.-d. art. cateríncii; pl. cateríncicaterincă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)caterincă f. Mold. flașnetă. [Rus. KATERINKA].
caterincă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATERÍNCĂ, caterinci, s. f. Flașnetă. — Din
ucr. katerynka.