catenă - explicat in DEX

catenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CATÉNĂ, catene, s. f. 1. Șir de încrețituri ale scoarței pământului, formate sub influența unei presiuni laterale. 2. Lanț de atomi legați între ei prin valențe simple sau multiple. 3. (Înv.) Lanț (la ceas, la ochelari etc.). – Din lat. catena.

catenă (Dicționar de neologisme, 1986)
CATÉNĂ s.f. 1. Lanț de încrețituri ale scoarței pământești, formate cam în același timp. 2. Lanț de atomi uniți între ei prin valențe simple sau multiple. [< lat. catena – lanț].

catenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CATÉNĂ s. f. 1. lanț de încrețituri ale scoarței terestre, formate cam în aceeași perioadă de timp; sistem muntos. 2. lanț de atomi uniți între ei prin valențe simple sau multiple. (< lat. catena)

catenă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CATÉNĂ, catene, s. f. 1. Șir de încrețituri ale scoarței pământului, formate sub influența unei presiuni laterale. 2. Lanț de atomi legați între ei prin valențe simple sau multiple. 3. (Înv.) Lanț (la ceas, la ochelari etc.). – Lat. lit. catena „lanț”.

catenă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*caténă f., pl. e (lat. caténa). Rar. Lanț.

catenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
caténă s. f., g.-d. art. caténei; pl. caténe

catenă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CATÉNĂ, catene, s. f. 1. Șir de încrețituri ale scoarței pământului, formate sub influența unei presiuni laterale. 2. Lanț de atomi legați între ei prin valențe simple sau multiple. 3. (Înv.) Lanț (la ceas, la ochelari etc.). — Din lat. catena.