catastrofa (Dicționar de neologisme, 1986)
CATASTROFÁ v. I. tr. (Franțuzism) A consterna, a descuraja. ♦ A produce asupra cuiva o catastrofă. [< fr. catastropher].
catastrofa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CATASTROFÁ vb. tr. a consterna, a descuraja. ◊ a produce cuiva o catastrofă. (< fr. catastropher)