catafalc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATAFÁLC, catafalcuri, s. n. Postament înalt pe care se așază sicriul unui mort sau, la comemorări, efigia unei persoane defuncte. – Din
fr. catafalque, germ. Katafalk.catafalc (Dicționar de neologisme, 1986)CATAFÁLC s.n. Postament pe care se așază sicriul unui mort sau efigia unui defunct. [< fr.
catafalque, cf. it.
catafalco].
catafalc (Marele dicționar de neologisme, 2000)CATAFÁLC s. n. postament pe care se așază sicriul unui mort până la înmormântare. (< fr.
catafalque, germ.
Katafalk)
catafalc (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CATAFÁLC, catafalcuri, s. n. Postament înalt pe care se așază sicriul unui mort sau, la comemorări, efigia unei persoane defuncte. –
Fr. catafalque.catafalc (Dicționaru limbii românești, 1939)*catafálc n., pl.
urĭ (fr.
catafalque, d. it.
catafalco. V.
eșafod). O ridicătură de lemn (o masă chear) pe care se pune sicriu mortuluĭ.
catafalc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)catafálc s. n.,
pl. catafálcuricatafalc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)catafalc n. estradă cu decorațiune funebră (într’o biserică).
catafalc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATAFÁLC, catafalcuri, s. n. Postament înalt pe care se așază sicriul unui mort sau, la comemorări, efigia unei persoane defuncte. — Din
fr. catafalque, germ. Katafalk.