cataclază (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATACLÁZĂ, cataclaze, s. f. Zdrobire totală sau parțială a minereurilor componente din roci sub acțiunea proceselor dinamice din scoarța pământului. – Din
fr. cataclase, germ. Kataklase.cataclază (Dicționar de neologisme, 1986)CATACLÁZĂ s.f. Zdrobirea și deformarea mineralelor unei roci datorită presiunii și dislocărilor din scoarța Pământului. [Cf. germ.
Kataclase].
cataclază (Marele dicționar de neologisme, 2000)CATACLÁZĂ s. f. zdrobirea și deformarea mineralelor unei roci datorită presiunii și dislocărilor din scoarța Pământului. (< germ.
Kataclase)
cataclază (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)catacláză (-ta-cla-) s. f.,
g.-d. art. cataclázei; pl. cataclázecataclază (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATACLÁZĂ, cataclaze, s. f. Zdrobire totală sau parțială a minereurilor componente din roci sub acțiunea proceselor dinamice din scoarța pământului. — Din
fr. cataclase, germ. Kataklase.