castilian (Marele dicționar de neologisme, 2000)CASTILIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Castilia. ◊ (s. f.) limbă romanică vorbită în Spania. (< it.
castigliano, fr.
castillian)
castilian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)castilián (-li-an) adj. m.,
s. m.,
pl. castiliéni (-li-eni); adj. f.,
s. f. castiliánă, pl. castiliénecastilian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CASTILIÁN, -Ă, castilieni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană originară sau locuitor din Castilia.
2. Adj. Care aparține Castiliei sau castilienilor (1), care se referă la Castilia ori la castilieni. ♦ (Substantivat,
f.) Dialect romanic vorbit de castilieni, devenit limba oficială a Spaniei; limba spaniolă. [
Pr.: -
li-an] — Din
it. castigliano, fr. Castillians.