caschetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CASCHÉTĂ, caschete, s. f. Un fel de șapcă de stofă, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc, care face parte, de obicei, din uniforma militarilor. ♦ Acoperământ pentru cap din cauciuc sau din material plastic, folosit pentru a feri părul de apă. – Din
fr. casquette.caschetă (Dicționar de neologisme, 1986)CASCHÉTĂ s.f. Șapcă cu cozoroc și cu fundul rotund și larg. ♦ Acoperământ de cap din cauciuc, folosit de înotători pentru a nu-și uda părul. [< fr.
casquette].
caschetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CASCHÉTĂ s. f. șapcă cu cozoroc și cu fundul rotund și larg. (< fr.
casquette)
caschetă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CASCHÉTĂ, caschete, s. f. Un fel de șapcă de stofă, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc, care face parte, de obicei, din uniforma militarilor. ♦ Acoperământ pentru cap din cauciuc, folosit de înotători. –
Fr. casquette.caschetă (Dicționaru limbii românești, 1939)*caschétă f., pl.
e (fr.
casquette). Șapcă. Beretă.
caschetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)caschétă s. f.,
g.-d. art. caschétei; pl. caschétecaschetă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)caschetă f. un fel de șapcă cu cozoroc (= fr.
casquette).
caschetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CASCHÉTĂ, caschete, s. f. 1. Șapcă mare, rotundă, cu cozoroc, care face parte din echipamentul militarilor.
2. Cască (2). — Din
fr. casquette.