cascadorie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CASCADORÍE, cascadorii, s. f. 1. Săritură primejdioasă, situație dificilă realizată de cascador.
2. Artă sau meserie a cascadorului. –
Cascador +
suf. -ie.cascadorie (Dicționar de neologisme, 1986)CASCADORÍE s.f. Arta, meseria cascadorului. [Et. incertă].
cascadorie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CASCADORÍE s. f. 1. profesiunea de cascador. 2. faptă temerară, de cascador. (< cascador + -ie)
cascadorie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*cascadoríe s. f.,
g.-d. art. cascadoríei, pl. cascadoríicascadorie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CASCADORÍE, cascadorii, s. f. 1. Săritură primejdioasă, situație dificilă realizată de cascador.
2. Artă sau meserie a cascadorului. —
Cascador +
suf. -ie.