căsătorie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂSĂTORÍE, căsătorii, s. f. Uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii. ♦ Trai comun între soți, viață conjugală; căsnicie. –
Căsător (
înv. „soț” <
casă1 +
suf. -ător) +
suf. -ie.