cartonat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARTONÁT, -Ă, cartonați, -te, adj. (Despre o carte, un caiet etc.) Legat în scoarțe de carton
1 (
1) sau,
p. ext., de pânză, de piele etc. –
V. cartona.cartonat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CARTONÁT, -Ă, cartonați, -te, adj. (Despre o carte, un caiet etc.) Legat în scoarțe de carton
1 (1) sau,
p. ext., de pânză, de piele etc. –
V. cartona.cartonat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cartonat a. îmbrăcat cu carton.
cartonat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARTONÁT, -Ă, cartonați, -te, adj. (Despre o carte, un caiet etc.) Legat în scoarțe de carton
1 (
1) sau,
p. ext., de pânză, de piele etc. —
V. cartona.