cartografia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARTOGRAFIÁ, cartografiez, vb. I.
Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [
Pr.:
-fi-a] – Din
cartografie.cartografia (Dicționar de neologisme, 1986)CARTOGRAFIÁ vb. I. tr. A executa hărți și planuri topografice. [Pron.
-fi-a, p.i. 3,6
-iază, ger.
-iind. / <
cartografie].
cartografia (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARTOGRAFIÁ vb. tr. a executa hărți și planuri topografice. (< cartografie)
cartografia (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CARTOGRAFIÁ, cartografiez, vb. I.
Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [
Pr.:
-fi-a] – Din
cartografie.cartografia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cartografiá (a ~) (-to-gra-fi-a) vb.,
ind. prez. 3
cartografiáză, 1.
pl. cartografiém (-fi-em); conj. prez. 3
să cartografiéze; ger. cartografiínd (-fi-ind)cartografia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARTOGRAFIÁ, cartografiez, vb. I.
Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [
Pr.:
-fi-a] — Din
cartografie.