carpofag (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARPOFÁG, -Ă, carpofagi, -ge, adj. (Despre animale) Care se hrănește cu fructe. – Din
fr. carpophage.carpofag (Dicționar de neologisme, 1986)CARPOFÁG, -Ă adj. (
Despre animale) Care se hrănește cu fructe. [< fr.
carpophage].
carpofag (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARPOFÁG, -Ă adj., s. m. f. frugivor. (< fr.
carpophage)
carpofag (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)carpofág adj. m.,
pl. carpofági; f. carpofágă, pl. carpofágecarpofag (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARPOFÁG, -Ă, carpofagi, -ge, adj. (Despre animale) Care se hrănește cu fructe. — Din
fr. carpophage.