carmac - explicat in DEX

carmac (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CARMÁC, carmace, s. n. Unealtă pentru pescuit fără nadă, formată din mai multe șiruri de cârlige mari așezate în apă la diferite adâncimi. – Din rus. karmak.

carmac (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CARMÁC, carmace, s. n. Unealtă pentru pescuit fără nadă, constând din mai multe șiruri de cârlige mari. – Rus karmak.

carmac (Dicționaru limbii românești, 1939)
carmác și cîrmác n., pl. e (cp. cu turc. karmak, cîrlig mare, și cu rus. kormák, nadă, mîncarea din undiță). Dun. Mare pripon compus din cîrlige unse (ca să nu ruginească) și fără nadă și cu care se prind peștiĭ ganoizĭ (din familia morunuluĭ). V. peremet și daidon.

carmac (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
carmác s. n., pl. carmáce

carmac (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
carmac n. Mold. undiță mare ce se așează în curmezișul cursului apei: morunul se pescuește cu carmace. [Rus. KORMAKŬ, momeală de undiță].

carmac (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CARMÁC, carmace, s. n. Unealtă pentru pescuit fără nadă, formată dintr-un șir de cârlige mari din oțel, așezate în apă la diferite adâncimi. — Din rus. karmak.