carboid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARBOÍD, carboide, s. n. (
Chim.) Nume dat unor compuși organici din asfalturile naturale, din reziduurile de la cracare etc. – Din
fr. carboïdes.carboid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARBOÍD, carboide, s. f. (
Chim.) Nume dat unor compuși organici din asfalturile naturale, din reziduurile de la cracare etc. — Din
fr. carboïdes.