caransebeșeancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)caransebeșeáncă s. f.,
g.-d. art. caransebeșéncei; pl. caransebeșéncecaransebeșeancă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARANSEBEȘEÁNCĂ, caransebeșence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din municipiul Caransebeș. —
Caransebeșean +
suf. -că.