caracteristic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARACTERÍSTIC, -Ă, caracteristici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Însușire specifică predominantă, proprie unei ființe, unui lucru, unui fenomen etc. și care diferențiază o ființă de alta, un lucru de altul.
2. Adj. Care constituie trăsătura distinctivă a unei ființe, a unui lucru sau a unui fenomen.
3. S. f. Partea întreagă a unui logaritm.
4. S. f. Parametru sau dată tehnică utilizată pentru aprecierea comportării în exploatare a unui sistem tehnic sau a unui material.
5. S. f. Curbă care reprezintă modul cum variază o proprietate a unui sistem sau a unui dispozitiv în funcție de o anumită variabilă. – Din
fr. caractéristique.