capodoperă - explicat in DEX

capodoperă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAPODÓPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de o valoare excepțională. – Din it. capo dópera.

capodoperă (Dicționar de neologisme, 1986)
CAPODÓPERĂ s.f. 1. (În evul mediu) Lucrare pe care un meșteșugar trebuia s-o execute și s-o supună unui juriu spre a obține titlul de maistru. 2. Operă artistică de o valoare deosebită. [Var. capdeoperă s.f. / < it. capodopera].

capodoperă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
capodóperă (capodópere), s. f. – Operă artistică de o valoare excepțională. It. capo d’opera (sec. XIX).

capodoperă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CAPODÓPERĂ s. f. operă desăvârșită, culme a creației; (p. ext.) lucrare perfectă în orice domeniu. (< it. capodopera)

capodoperă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CAPODÓPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de valoare excepțională. – It. capo d' opera.

capodoperă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
capodóperă s. f., g.-d. art. capodóperei; pl. capodópere

capodoperă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
capodoperă f. operă perfectă (= ital. capo d’opera).

capodoperă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAPODÓPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de valoare excepțională. — Din it. capo d’opera.