cantonier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și
f. Persoană care are sarcina de a supraveghea și întreține o anumită porțiune de șosea sau de cale ferată. [
Pr.:
-ni-er] – Din
fr. cantonnier.cantonier (Dicționar de neologisme, 1986)CANTONIÉR, -Ă s.m. și f. Cel care se ocupă cu întreținerea și paza unei porțiuni dintr-o șosea, dintr-o cale ferată. [Pron.
-ni-er. / cf. fr.
cantonnier].
cantonier (Marele dicționar de neologisme, 2000)CANTONIÉR, -Ă s. m. f. cel care are în grijă supravegherea și întreținerea unui sector dintr-o șosea sau cale ferată. (< fr.
cantonnier)
cantonier (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și
f. Persoană însărcinată cu paza și întreținerea unui canton
(1). [
Pr.:
-ni-er] –
Fr. cantonnier.cantonier (Dicționaru limbii românești, 1939)*cantoniér, -ă s. (fr.
cantonnier, it.
cantoniere). Păzitor și îngrijitor de cale ferată saŭ de șosea și care locuĭește într' un canton. – Și
cantonist, -ă (germ.
kantonist).
cantonier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cantoniér (-ni-er) s. m.,
pl. cantoniéricantonier (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cantonier m.
1. păzitor la o stațiune pentru întreținerea căilor ferate;
2. paznic al moșiilor și holdelor Statului.
cantonier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și
f. Persoană care are sarcina de a supraveghea și întreține o anumită porțiune de șosea sau de cale ferată. [
Pr.: -
ni-er] Din
fr. cantonnier.