canistră - explicat in DEX

canistră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CANÍSTRĂ, canistre, s. f. Vas, recipient de tablă, de material plastic etc., de formă paralelipipedică, cu închidere ermetică, servind la transportul benzinei, al laptelui etc. – Din germ. Kanister.

canistră (Dicționar de neologisme, 1986)
CANÍSTRĂ s.f. Bidon închis ermetic pentru păstrarea benzinei, a vinului, a laptelui etc. [< germ. Kanister, cf. lat. canister – coș].

canistră (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CANÍSTRĂ s. f. bidon cu închidere ermetică la transportul și păstrarea benzinei, vinului, laptelui etc. (< germ. Kanister)

canistră (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CANÍSTRĂ, canistre, s. f. Bidon de tablă cu închidere ermetică, servind la transportul benzinei, al laptelui etc. – Germ. Kanister.

canistră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
canístră s. f., g.-d. art. canístrei; pl. canístre

canistră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CANÍSTRĂ, canistre, s. f. Recipient de tablă, de material plastic etc., de formă paralelipipedică, cu închidere ermetică, servind la transportul benzinei, al laptelui etc. — Din germ. Kanister.