canicular - explicat in DEX

canicular (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CANICULÁR, -Ă, caniculari, -e, adj. Privitor la caniculă, de caniculă; arzător, dogoritor, torid. – Din fr. caniculaire, lat. canicularis.

canicular (Dicționar de neologisme, 1986)
CANICULÁR, -Ă adj. Zăpușitor, arzător, dogoritor. [Cf. fr. caniculaire].

canicular (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CANICULÁR, -Ă adj. de caniculă; arzător, dogoritor. (< fr. caniculaire, lat. canicularis)

canicular (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CANICULÁR, -Ă, caniculari, -e, adj. Privitor la caniculă, de caniculă; arzător, dogoritor. – Fr. caniculaire (lat. lit. canicularis).

canicular (Dicționaru limbii românești, 1939)
*caniculár, -ă adj. (lat. canicularis). De caniculă. Căldură caniculară, arșiță mare, zilele luĭ Cuptor. V. tropical.

canicular (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
caniculár (referitor la caniculă) adj. m., pl. caniculári; f. caniculáră, pl. caniculáre

canicular (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
canicular a. privitor la caniculă: zile caniculare.

canicular (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CANICULÁR, -Ă, caniculari, -e, adj. Privitor la caniculă, de caniculă; arzător, dogoritor, torid. — Din fr. caniculaire, lat. canicularis.