cangrenos - explicat in DEX

cangrenos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CANGRENÓS, -OÁSĂ, cangrenoși, -oase, adj. Cu aspect de cangrenă, ca o cangrenă, de natura cangrenei. [Var.: gangrenós, -oásă adj.] – Din fr. gangreneux.

cangrenos (Dicționar de neologisme, 1986)
CANGRENÓS, -OÁSĂ adj. Cu aspect de cangrenă, ca o cangrenă. [Var. gangrenos, -oasă adj. / cf. it. cangrenos, fr. gangreneux].

cangrenos (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CANGRENÓS, -OÁSĂ adj. cu aspect de cangrenă, de natura cangrenei. (< fr. gangreneux, it. cancrenoso)

cangrenos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CANGRENÓS, -OÁSĂ, cangrenoși, -oase, adj. Cu aspect de cangrenă, de natura cangrenei. [Var.: gangrenós, -oásă adj.] – După fr. gangreneux.

cangrenos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cangrenós adj. m., pl. cangrenóși; f. cangrenoásă, pl. cangrenoáse

cangrenos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cangrenos a. de natura cangrenei.

cangrenos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CANGRENÓS, -OÁSĂ, cangrenoși, -oase, adj. Cu aspect de cangrenă, ca o cangrenă, de natura cangrenei. [Var.: gangrenós, -oásă adj.] — Din fr. gangreneux.