cangrenat(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CANGRENÁT, -Ă,cangrenați, -te, adj. Atins de cangrenă. [Var.: gangrenát, -ă adj.] – V. cangrena.
cangrenat(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) CANGRENÁT, -Ă,cangrenați, -te, adj. Atins de cangrenă. [Var.: gangrenát, -ă adj.] – V. cangrena.
cangrenat(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) cangrenat a. atins de cangrenă.
cangrenat(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CANGRENÁT, -Ă,cangrenați, -te, adj. Atins de cangrenă. [Var.: gangrenát, -ă adj.] — V. cangrena.