canabis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CANÁBIS s. n. 1. (
Livr.) Cânepă indiană (
Cannabis indica).
2. Stupefiant extras din canabis (
1). – Din
fr.,
engl. cannabis.canabis (Marele dicționar de neologisme, 2000)CANÁBIS s. n. 1. cânepă indiană. 2. stupefiant din canabis(1). (< fr., engl., it.
cannabis)
canabis (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)canábis (drog)
s. n.canabis (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CANÁBIS s. n. 1. (
Livr.) Cânepă indiană
(Cannabis indica). 2. Stupefiant extras din canabis (1). — Din
fr.,
engl. cannabi.