cambium (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÁMBIUM s. n. v. cambiu.cambium (Dicționar de neologisme, 1986)CÁMBIUM s.n. (
La arbori) Țesut vegetal tânăr, în formație, aflat între coajă și alburn. [Pron.
-bi-um, pl.
-muri, var.
cambiu s.n. / < fr.
cambium].
cambium (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CÁMBIUM s. n. (La arbori) Țesut din zona generatoare, care asigură creșterea secundară în grosime a tulpinii și a rădăcinii. –
Germ. Kambium.cambium (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÁMBIUM s. n. v. cambiu.