călțun (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂLȚÚN, călțuni, s. m. 1. (
Înv. și
pop.) Încălțăminte de sărbătoare (asemănătoare cu cizmele); ciorap de lână.
2. Compus:
călțunul-doamnei = plantă erbacee din familia rozaceelor, înaltă de 10-15 cm, cu flori galbene cu vinișoare violete; cerențel (
Geum urbanum). – Din
ngr. kalstóni (după
încălța).