căli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂLÍ, călesc, vb. IV.
I. 1. Tranz. A mări duritatea și rezistența unui metal sau a unui aliaj prin răcire bruscă după o încălzire la temperatură înaltă; a oțeli.
2. Tranz. și
refl. Fig. A (se) întări, a (se) consolida, a (se) oțeli.
II. Tranz. A prăji în grăsime un aliment, în special varza. – Din
sl. kaliti.