caligrafic - explicat in DEX

caligrafic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CALIGRÁFIC, -Ă, caligrafici. -ce, adj. De caligraf; (despre scris) frumos, ordonat, citeț. – Din fr. calligraphique.

caligrafic (Dicționar de neologisme, 1986)
CALIGRÁFIC, -Ă adj. Potrivit normelor caligrafiei; frumos, ordonat. [Cf. fr. calligraphique].

caligrafic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CALIGRÁFIC, -Ă adj. potrivit normelor caligrafiei; frumos, ordonat. (< fr. calligraphique)

caligrafic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CALIGRÁFIC, -Ă, caligrafici, -ce, adj. De caligraf; (despre scris) frumos, ordonat, citeț. – Fr. calligraphique.

caligrafic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*caligráfic, -ă adj. (vgr. kalligraphikós). Relativ la caligrafie. Adv. În mod caligrafic.

caligrafic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
caligráfic (-li-gra-) adj. m., pl. caligráfici; f. caligráfică, pl. caligráfice

caligrafic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
caligrafic a. ce ține de caligrafie.

caligrafic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CALIGRÁFIC, -Ă, caligrafici, -ce, adj. De caligraf; (despre scris) frumos, ordonat, citeț. — Din fr. calligraphique.