califica - explicat in DEX

califica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CALIFICÁ, calífic, vb. I. 1. Refl. și tranz. A dobândi sau a ajuta să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate (împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri). 2. Refl. A obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc. 3. Tranz. A atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate; a caracteriza; a numi. – Din fr. qualifier, lat. qualificare.

califica (Dicționar de neologisme, 1986)
CALIFICÁ vb. I. 1. tr., refl. A dobândi sau a da cuiva posibilitatea să dobândească o calificare, un titlu într-un anumit domeniu etc. 2. tr. A fi admis să concureze la o competiție sportivă. 3. tr. A atribui o calitate unei ființe sau unui lucru; a arăta calitatea unui lucru sau a unei persoane; a caracteriza. [P.i. calífic. / cf. fr. qualifier].

califica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CALIFICÁ vb. I. tr., refl. a dobândi, a ajuta pe cineva să dobândească o calificare, un titlu etc. II. refl. a fi admis să concureze la o competiție sportivă. III. tr. a atribui o calitate unei ființe, unui lucru; a caracteriza. (< fr. qualifier, lat. qualificare)

califica (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CALIFICÁ, calífic, vb. I. 1. Refl. și tranz. A dobândi sau a ajuta să dobândească un nivel adecvat de pregătire într-un domeniu de activitate (împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri). 2. Refl. A obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă. 3. Tranz. A arăta că o ființă sau un lucru are o anumită calitate; a caracteriza printr-un cuvânt. – Fr. qualifier (lat. lit. qualificare).

califica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
calificá (a ~) vb., ind. prez. 3 calífică

calificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
calificà v. a arăta calitatea unei persoane sau unui lucru.

califica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CALIFICÁ, calífic, vb. I. 1. Refl. și tranz. A dobândi sau a face să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate. 2. Refl. A obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc. 3. Tranz. A atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate; a caracteriza; a numi. — Din fr. qualifier, lat. qualificare.