calfata - explicat in DEX

calfata (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CALFATÁ, calfatez, vb. I. Tranz. (Rar) A călăfătui. – Din fr. calfater.

calfata (Dicționar de neologisme, 1986)
CALFATÁ vb. I. tr. A astupa găurile unei luntre, ale unei corăbii etc.; a călăfătui. [< fr. calfater].

calfata (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CALFATÁ vb. tr. a astupa găurile unei luntre, ale unei corăbii; a călăfătui. (< fr. calfater)

calfata (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CALFATÁ, calfatez, vb. I. Tranz. A călăfătui. – Fr. calfater.

calfata (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
calfatá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 calfateáză

calfata (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CALFATÁ, calfatez, vb. I. Tranz. (Rar) A călăfătui. — Din fr. calfater.