caleidoscop - explicat in DEX

caleidoscop (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CALEIDOSCÓP, caleidoscoape, s. n. Aparat optic format dintr-un cilindru opac în interiorul căruia se găsesc mai multe oglinzi, dispuse astfel încât mici piese viu colorate, aflate la capătul opus celui prin care se privește, să formeze, prin rotirea cilindrului, diferite imagini simetrice. ♦ Rubrică într-o publicație periodică, emisiune la radio sau la televiziune etc. cu un conținut extrem de variat. – Din fr. kaléidoscope.

caleidoscop (Dicționar de neologisme, 1986)
CALEIDOSCÓP s.n. 1. Cilindru opac în lungimea căruia sunt dispuse mai multe oglinzi, astfel încât mici obiecte colorate, puse în interior, formează o infinitate de desene simetrice. 2. (Fig.) Operă, rubrică care cuprinde cele mai variate aspecte, teme, subiecte. [Pron. -lei-, pl. -oape, -opuri. / < fr. kaléidoscope, cf. gr. kalos – frumos, eidos – imagine, skopein – a vedea].

caleidoscop (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CALEIDOSCÓP s. n. 1. cilindru opac în care sunt dispuse mai multe oglinzi, astfel încât mici obiecte colorate, în interior, formează o infinitate de desene simetrice. 2. (fig.) operă, rubrică care cuprinde cele mai variate aspecte, teme, subiecte. (< fr. kaléidoscope)

caleidoscop (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CALEIDOSCÓP, caleidoscoape, s. n. Aparat optic format dintr-un tub în interiorul căruia se găsesc mai multe oglinzi, dispuse astfel încât mici obiecte colorate așezate între ele să formeze diferite desene simetrice. – Fr. kaléidoscope (< gr.).

caleidoscop (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
caleidoscóp (-lei-dos-cop / -do-scop) s. n., pl. caleidoscoápe

caleidoscop (Dicționaru limbii românești, 1939)
*caleidoscóp n., pl. oape (vgr. kalós, bun, frumos, eĭdos, vedere, și scop din micro-scop). Un tub care conține doŭă oglinzĭ plane și are în ăuntru [!] niște pĭese de diferite colorĭ [!] și mărimĭ care, cînd îl întorcĭ, prezentă [!] o infinitate de imaginĭ.

caleidoscop (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
caleidoscop n. tub conținând două oglinzi plane și garnisit pe dinăuntru cu obiecte de diferite colori și dimensiuni, ale căror combinațiuni, modificate de fiecare mișcare a aparatului ofer o mare varietate.

caleidoscop (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CALEIDOSCÓP, caleidoscoape, s. n. Dispozitiv optic cilindric alcătuit din oglinzi, cu ajutorul căruia se produc imagini simetrice multiple ale unor piese mici, colorate, plasate în interior. ♦ Rubrică într-o publicație periodică, emisiune la radio sau la televiziune etc. cu o tematică extrem de variată. — Din fr. kaléidoscope.